Lacul Bracciano, si orasele Bracciano si Anguillara Sabazia | Calatorie de 1 zi la 32 km de Roma

Unul dintre cele mai faimoase lacuri din Italia este lacul Como, situat in nordul peninsulei. Este atat de popular incat daca te uiti pe Instagram vei descoperi ca hashtagul #lagodicomo are peste 1 milion de utilizari.

In acest articol, insa, voi vorbi despre un alt lac, un lac din imprejurimile Romei, de origine vulcanica cu numele de Lago di Bracciano. Acest lac se afla la 32 km de Roma si este unul dintre cele mai mari din Italia.

La lacul Bracciano ajungi foarte usor cu trenul de la statia Roma Tiburtina. Calatoria dureaza aproximativ o ora si jumatate si te lasa in orasul Bracciano. Bracciano este unul dintre cele 3 orase principale care se gasesc pe malul lacului.

O data ajunsi la Bracciano, am luat-o printre stradute spre castelul Orsini-Odescalchi. Zona castelului este zona unde se afla si old town-ul orasului. Sus pe dealuri, cu stradute stramte, cu multe plante si usi foarte artistice.

Dupa cateva cadre aici, am coborat la lacul Bracciano. Lacul Bracciano este de un albastru clar, luminos si curat. Este inconjurat de munti de mici dimensiuni si are destul de multe plaje. Apa lacului este foarte curata, nisipul nu este foarte fin dar nu este neplacut la atingere. Daca in fata noastra nu ar fi fost munti, as fi crezut ca suntem la mare.

La lac te poti opri sa savurezi o pizza la una dintre terasele italienesti, poti inchiria o barca si te poti plimba pe lac, sau poti sta la soare si sa uiti de griji. Noi am ales sa savuram o pizza si sa ne plimbam cu picioarele in apa pe malul lacului.

Dupa aceste doua obiective, lacul Bracciano si orasul cu acelasi nume, am luat trenul si ne-am oprit la al doilea orasel de pe malul lacului: Anguillara Sabazia.

Trebuie sa recunosc ca Anguillara Sabazia ne-a impresionat mai mult ca Bracciano. Dispune de un old town mai maricel, cu colturi si unghiuri pur italienesti medievale. Este foarte linistit, fiecare portita are multe ghivece cu plante mediteraneene, si lumina soarelui cade deosebit de frumos pe cladirile de pe malul lacului.

Daca mergi la Anguillara Sabazia pregateste-te sa urci dealuri si sa cobori vai deoarece orasul se intinde pe o morfologie de acest tip. Nu am simtit oboseala prea mult datorita cadrelor fermecatoare care ne imbaiau privirea la fiecare colt.

Si in aceasta parte a lacului oamenii se bucurau de plaja, apa curata si de conditii de vara. Aici, ca si la Bracciano, prezenta pescarusilor si a lebedelor a fost nelipsita.

In concluzie, recomand orasele Bracciano si Anguillara Sabazia impreuna cu lacul Bracciano, tuturor celor care sunt in cautare de ceva aproape de Roma, o destinatie de 1 zi, si un obiectiv cu cadre medievale.

Pentru mai multe fotografii, da-mi follow pe Instagram @ lorinbraticevici

Excursie de o zi la Ostia – una dintre cele mai frumoase plaje din aproprierea Romei

Ostia este un orasel la vreo 35 km de Roma. Acesta este una dintre locatiile cele mai frecventate de turistii care doresc sa mearga la plaja atunci cand viziteaza capitala Italiei.

Desi la Ostia am fost de multe ori datorita faptului ca am trait la Roma 12 ani, in cea mai recenta excursie am vazut Ostia cu ochii noi.

Ca sa ajungem la plaja, adica la Lido di Ostia, am luat metroul de la Basilica San Paolo, direzione Lido si am coborat la Ostia Centrale. In anii trecuti se putea merge pana dupa Stella Polare, insa de ceva timp statiile de dupa Ostia Centrale sunt inchise pentru calatori.

In septembrie vremea inca e buna de mare si de plaja. Apa este inca calda, si e un aer de vara. Septembrie este una dintre lunile mele preferate pentru a calatorii datorita faptului ca turistii sunt mai putini si inghesuiala mai putin neplacuta.

Am ajuns la plaja la orele 13 si am stat la soare pana pe la orele 17. Apa a fost foarte curata, nisipul fin, si intreaga experienta a fost foarte relaxanta.

In afara de plaja, la Ostia mai poti vizita si alte cateva atractii turistice interesante. Poti de exemplu sa te pierzi pe stradutele orasului si sa admiri arhitectura italieneasca, si numerosii palmieri.

O alta idee este sa inchiriezi o trotineta electrica si sa te plimbi pe lungimea asfaltata a plajei. Noi am facut asta si a fost cireasa de pe tort. Aerul cald care ne imbratisa, vederea la mare cu valurile sale linistite, impreuna cu privelistea casutelor colorate a fost un deliciu.

Mai poti vizita portul Ostiei, care se aseamana dupa parerea mea cu portul din Mangalia. Este micut, ingrijit, renovat si vrednic de o scurta vizita.

Daca mai ai timp iti recomand sa te opresti si la Ostia Antica. Ostia Antica este old town-ul Ostiei de azi. A fost construit pe vremea romanilor, adica acum 2000 de ani, si este un fel de Pompei al Romei. Majoritatea turistilor nu rateaza acest obiectiv atunci cand vin la Roma.

In concluzie, daca esti in cautare de plaja si de mare atunci cand vizitezi Roma si ai niste timp extra, nu rata Ostia. Ia-ti o zi sau poate doua si lasa-ti vederea sa fie incantata de culorile acestui orasel italienesc.

Pentru mai multe fotografii, da-mi follow pe Instagram: @ lorinbraticevici

Cea mai memorabila vacanta de pana acum – 1 luna de zile la Constanta cu plimbari prin Dobrogea

Oricine ma cunoaste putin mai bine stie ca sunt innebunit dupa mare. Marea ma inspaimanta si ma fascineaza, imi stimuleaza imaginatia si ma relaxeaza. Marea este o comoara misterioasa, linistita si haotica.

Ca atare, anul trecut pe la sfarsitul verii am dorit neaparat sa stau la mare un timp mai indelungat. Ne-am facut cateva calcule si am ales sa locuim in Constanta de pe 8 septembrie pana pe 8 octombrie. Desi stiam ca mergem la sfarsit de sezon si ca in octombrie nu va mai fi vreme de plaja, am zis ca nu conteaza. Marea e fascinanta in orice luna din an.

Uitandu-ma in urma la pozele de atunci, la poeziile scrise din acele zile, si la jurnalul nostru de calatorie, pot conclude foarte convins ca aceasta a fost cea mai memorabila si cea mai interesanta vacanta a noastra.

Faptul ca zilnic mergeam la plaja, ca zilnic simteam nisipul pe picioare, ca simteam in continuu acel aer de mare, si faptul ca vedeam si stiam ca sunt langa mare, m-a vrajit complet.

Marea Neagra are ceva fermecator si misterios. Emana ceva puternic dar si calm in acelasi timp. Imi da mereu impresia ca ascunde ceva si ca inca avem lucruri de descoperit despre ea.

Am putut cu aceasta ocazie sa vad Constanta prin alti ochii. Am vazut o Constanta interesanta, si cu potential. Am descoperit ca acest oras are multe de oferit si ca are o istorie destul de bogata. Am observat ca investiile exista in acest oras si ca nu este o zona a Romaniei lasata in paragina.

Desigur, exista intotdeauna loc de mai bine. Insa, sincer nu am vrut sa ma uit la ce nu merge si la ce nu e cum ar trebui sa fie. Am vrut sa ma focusez pe imbunatatiri si pe lucrurile care imi plac.

Anul trecut am descoperit ca Dobrogea este o zona superba a Romaniei. Existenta marii, existenta cetatilor antice, existenta diferitelor peisaje cu dealuri si vai, cu un pamant parca mai rosiatic ca in alte zone, cu turbinele eoliene, zonele de campie larga, aerul diferit de alte zone ale Romaniei, lacurile din apropierea marii si Delta Dunarii, fac din aceasta zona un taram cu adevarat frumos.

Vezi mai multe poze pe Instagramul meu: lorin_braticevici

Imi doresc ca potentialul acestei zone sa fie mai bine descoperit si dezvoltat. Imi doresc sa aud si sa citesc despre Dobrogea tot la fel de mult pe cat aud despre Toscana din Italia. Dobrogea are cu ce se mandri iar noi romanii cred ca ar trebui sa stim cum sa ne promovam valorile turistice.

Dobrogea, Constanta si Marea Neagra mi-au ajuns la inima. 1 luna de zile a fost indeajuns sa pot prinde drag de acesta zona. Simt un amestec de dragoste si mânie in acelasi timp. Dragoste pentru frumusete si pentru onoarea de a stii ca Dobrogea e a noastra, iar mânie pentru potentialul care nu se dezvolta atat cat ar trebui.

Am aflat ca in Dobrogea inca mai sunt multe comori de descoperit si inca mai sunt cetati antice de scos la iveala. Iar la cetatile care au fost pana acum descoperite, inca nu s-au terminat sapaturile. Sub pamantul Dobrogei avem probabil oportunitatea sa dezvaluim nenumarate bogatii care ar pune turismul din Romania in top 10 al Europei.

In alta ordine de idei, aceasta a fost cea mai memorabila vacanta a mea datorita bagajului de emotii pe care l-am simtit: mandrie sa am o tara asa bogata, iubire ca sunt roman, onoare ca avem acces la Marea Neagra si ca o portiune din ea este a noastra, speranta ca lucrurile se imbunatatesc, placerea de a sta la mare, si multa inspiratie pe partea de creatie.

Care a fost pentru tine cea mai memorabila vacanta a ta de pana acum?

O zi la Salina Turda – Plimbarea cu barca pe lacul aflat la 120 metri sub pamant

La Salina din Turda am fost in cadrul calatoriei spre Cluj, adica in luna mai 2021. Am tinut sa ajungem la aceasta salina fiindca vazusem fotografii pe internet care prezentau salina intr-in mod foarte interesant. A trebuit asadar sa mergem si sa ne convingem singuri.

Primul impact pe care il ai la salina este intrarea de la exterior. Mi-a placut mult amenajarea si designul. Pare ca intri undeva intr-o nava spatiala sau intr-un portal cosmic.

Al doilea impact este momentul cand cobori scarile in adancuri si totul devine din ce in ce mai rece, intunecat si umed. M-am bucurat ca nu am avut nici un moment impresia aceea gretoasa de claustrofobie. La salina Prahova am avut-o. Imi amintesc cum ma luase ameteala si o stare subita de voma. Dar la cea din Turda nu a fost cazul.

Dupa cateva tuneluri strabatute, am ajuns in cateva minute la intrarea principala din salina, locul de unde avea sa vedem in perspectiva toata locatia. Am ales sa coboram pe scari, in loc sa luam liftul, fiindca voiam sa gustam tot mai mult experienta. Nu ia mai mult de 10 minute coborarea scarilor, iar salina este undeva la 120 de metri adancime.

O data ajunsi jos, ne-am oprit sa admiram peisajul. Foarte multe luminite incarcau atmosfera. O roata panoramica pusa in centrul salinei iar apoi pe de-o parte si de alta am gasit: un mic amfiteatru, o sala de ping-pong, de bowling, de biliard, si de golf. In partea celalalta a incaperii se afla intrarea catre a doua camera a salinei si anume spre lacul din adancuri.

Evident ca nu ne-am multumit cu a stii ca exista un lac pe care se poate merge cu barca, si ne-am urnit sa facem si noi o scurta plimbare pe lac.

Experienta pe acest lac a fost unica. Este extrem de interesant sa stai intr-o barca la peste 120 de metri adancime, pe un lac cu apa neagra, si cu un cer facut din zidurile de sare ale salinei. Am aflat ca acel lac are 8 metri adancime si ca nu are nicio vietate inauntrul sau. Am auzit ca unii oameni au cazut in el dar ca nimeni nu a murit.

Imaginatia mea oricum era in floare. M-a deranjat dar si fascinat ideea ca apa era intunecata, ca eram inchisi in adancuri, ca invatam in acel moment sa vaslesc, ca daca vine un cutremur si noi ramanem acolo oare cum va fi, ca daca exista vietatii ciudate care traiesc in crapaturile zidurilor si pe fundul lacului si ne intalnim cu ele.. Am realizat cu aceasta ocazie ca cel mai bine pe viitor evit sa ma uit la filme horror fiindca acele scene imi influenteaza putin prea mult imaginatia.

As repeta experienta de a merge cu barca pe acel lac. Mi-a dat o senzatie prea interesanta ca sa refuz o a doua aventura.

Dupa acel moment, ne-am intors in incaparea principala si ne-am jucat biliard iar apoi ne-am dat in Roata Panoramica.

Merita sa stai cat mai mult in salina Turda. Aerul este sanatos pentru plamani, iar privelistea este cu adevarat unica.

Cred ca ar fi o idee foarte buna sa se faca filme in interiorul salinei. Niste filme science-fiction sau chiar horror. Ceva gen ca oamenii raman blocati acolo, fara lumina sau electricitate si trebuie sa gaseasca un mod de a iesi iar in timp ce se aventureaza prin salina, gasesc noi lumi, noi locuri, noi vietati. Ceva gen “calatorie spre centrul pamantului” de Jules Verne.

La final am intalnit un domn care lucreaza in salina si ne-a condus spre un loc care momentan nu e deschis publicului si anume “Sala Eco-urilor”. Ne-am mai plimbat pe acolo pana la stingerea luminilor, adica pana la orele 17.

Cred ca aceasta salina impreuna cu celalalte saline din Romania, reprezinta o mare bogatie pentru turismul din tara noastra. Ar trebui promovate mai mult, si ar trebui sa devina un simbol al turismului romanesc.

Romania este absolut minunata, dotata cu tot ce ne trebuie. Oameni destepti si cu iubire de patrie ne mai trebuie…

Primele impresii despre Cluj – intalnirea surpriza cu primarul orasului

Nu am mai scris de mult timp dar nu imi pare rau. Am ales sa am o perioada de pauza in care sa imi clarific mai bine obiectivele si sensul. Inca nu am gasit un sens specific acestui blog, dar am realizat ca de fapt imi place sa scriu si ca o fac pentru mine.

Este uimitor cat de repede am ajuns la jumatatea acestui an. 2021 a zburat si zboara in continuare. Acelasi lucru nu se poate spune despre cea mai recenta calatorie pe care am facut-o in Romania.

Clujul l-am vizitat la inceputul lunii mai si nu, nu am luat avionul ci am mers cu masina. Nu am mers din Bucuresti direct la Cluj, ci ne-am oprit sa vizitam si alte atractii pe drum. Oricum din cate am observat, Bucuresti-Cluj in linie dreapta, fara alte opriri este undeva la 6 ore cu masina.

Primele impresii despre Cluj au fost in momentul in care din masina de pe un deal am zarit asezarea orasului in vale. Pe orizontala si pe dealuri se intindea Clujul frumos ca o cetate din filme. Prima mea impresie a fost cinematica. Vederea acelei asezari mi-a adus aminte de un film, un film al carui nume nu mi-l amintesc.

Am intrat in oras, iar de pe strada ce am putut observa a fost amestecul intre modern si vechi. Acest amestec l-am vazut aproape peste tot in Romania. Cladiri noi si moderne langa cladiri vechi si batrane. Nu mi-a displacut peisajul. Dimpotriva, mi-a placut sa vad ca Clujul este un oras in care se investeste.

Clujul are un aer diferit fata de ce am vazut eu pana acum din Romania. Este diferit de Sibiu, Brasov, Constanta sau Bucuresti.

Oamenii erau imbracati cool, tinerii pareau toti artisti non-conformisti, iar in aer zumzaia o atmosfera de relaxare, de entuziasm si de contemporan. Atunci cand ne opream sa cerem informatii mereu ni se raspundea cu o atitudine prietenoasa iar pe unde am mancat sau am poposit chelnerii de acolo erau mereu cu zambetul pe buze.

Orasul este curat, ingrijit, renovat, si interesant. Se vede ca este un oras unde oamenii au drag de el. Se simte ca nu este un oras lasat la voia sortii.

Am vizitat cateva obiective ale orasului, cum ar fi Dealul Cetatuii de unde poti vedea toata intinderea orasului; piata centrala; parcul central; si in treacat alte cladiri istorice. Poti vizita aproape tot ce este important in Cluj in 2 sau 3 zile.

La final, spre marea noastra surprindere, in timp ce ne plimbam pe strazile orasului, ne-am intalnit pur intamplator cu primarul orasului: Emil Boc. L-am oprit si i-am cerut posibilitatea sa facem un selfie. A acceptat cu zambetul pe buze si ne-a tratat prieteneste. Nu stiu ce sanse erau sa ne vedem cu primarul Clujului intamplator, in acelasi moment cand noi eram pe strada pe care trecea si el in acea clipa a zilei. Eu am considerat momentul o mare onoare, fiindca independent de ce scrie presa, Emil Boc mi-a lasat o impresie foarte placuta.

La terminarea sejurului nostru, eu am tras o mica concluzie. Daca ar fi vreodata sa ma mut in alt oras din Romania, cel mai probabil as alege Clujul.

Voi ati fost prin Cluj? Ce impresii v-a lasat?