Plimbare prin Cartierul Armenesc din Bucuresti | Impresii, poze si curiozitati


Cartierul Armenesc se intinde intre bulevardul Carol I, strada Maria Rosetti, Calea Mosilor si este dezvoltat in jurul bisericii Armenesti. Pe o parte si pe de alta a bisericii, sunt randuite mai multe cladiri si case ce ne amintesc de cultura armeana.

Cum erau armenii?

Armenii, popor din Armenia, tara cuprinsa intre Marea Caspica si Marea Neagra, au inceput sa se refugieze in Bucuresti in jurul secolelor 16 si 17. Persecutati pentru religia lor si popor cu bogata istorie in spate, armenii s-au diferentiat de celalalte etnii datorita spiritului lor negustoresc.

Erau renumiti pentru comertul cu cafea, tutun, covoare orientale si ceasuri. Locatia cartierului armenesc nu este o coincidenta, acestia si-au ales o zona centrala din Bucuresti, fiindca isi doreau sa fie aproape de tot ceea ce inseamna business si viata de oras.

Hanul lui Manuc

Nu multi romani stiu, dar Hanul lui Manuc si configurarea Centrului Vechi al Bucurestiului, sunt opera unui armean pe nume Emanuel Marzaian, poreclit pe atunci Manuc-bei. Acesta a fost un important om de afaceri care avea puternice legaturi cu cercurile de influenta rusesti si otomane.

Legatura cu armenii are si cea mai veche casa din Bucuresti. Se pare ca aceasta este construita in 1760, se afla in Cartierul Armenesc pe strada Spatarului 22 si poarta denumirea de Casa Melik. In prezent aici e gazduit Muzeul Theodor Pallady.

Story time

Am dat o tura prin cartierul Armenesc acum 2 luni. Manati de aceeasi pofta exploratoare, ne-am propus sa dam si cartierului Armenesc aceeasi sansa pe care am dat-o Cartierului Cotroceni, Evreiesc si Dorobanti. Si nu am fost dezamagiti.

Ne-au atras atentia mai multe cladiri de pe vremuri si am constatat ca unele sunt renovate, in timp ce de altele nu s-a atins pensula sau instrumentele de vopsit.

Ca si in celalalte cartiere, linistea si lipsa aglomeratiei sunt elementele ce domina atmosfera. Cumva cred ca e bine ca turistii merg sa impanzeasca Centrul Vechi si obiectivele principale ale Bucurestiului, fiindca astfel ne ramane mai mult loc de respiro, noua, celor care avem nevoie de o plimbare linistita “ca batraneii”.

Cartierul Armenesc seamana cu celalalte cartiere clasice ale Bucurestiului. Exista multa arhitectura romaneasca din diferite perioade istorice, strazi inguste, o geometrie urbana, biserici, parcuri si monumente. Dar desigur, totul aici e presarat cu vibe-ul culturii armenesti.

Curiozitati

  • Biserica Armeneasca a fost prima cladire oficiala ridicata in cartierul armenesc si a fost finalizata prin 1911;
  • Calea Mosilor era inainte presarata cu tarabele mai multor etnii, dar mai ales cu cele ale armenilor, iar acolo gaseai de toate pentru toti;
  • Spiru Haret si Ana Aslan au avut origini armenesti;
  • Nu se stie cati armeni a avut Bucurestiul, insa, in prezent comunitatea lor are mai putin de 2000 de locuitori;
  • In cartierul armenesc se gaseste cea mai veche farmacie din Bucuresti: Farmacia Gheorghe Hotăranu;
  • Cartierul Armenesc era inainte o mahala a Bucurestiului, adica o zona putin atragatoare;
  • Armenii au sosit in Bucuresti in Evul Mediu, dar s-au dezvoltat ca si comunitate prin anii 1800;
  • In 1915, tot mai multi armeni care fugeau de genocidul din Imperiul Otoman, si-au gasit refugiul in Bucuresti;
  • Relatia dintre romani si armeni nu a fost niciodata tensionata, acestia fiind considerati intotdeauna integrati;

Ce relatie ai cu istoria? Eu o indragesc mult. Istoria confera locurilor valoare, imaginatie si inspiratie. Altfel privesti o cladire sau un cartier dupa ce ii cunosti povestea. Fiindca iti dai seama, ca nimic nu e intamplator, si ca lucrurile chiar fac sens.

Care sunt zonele sau cartierele tale preferate din Bucuresti? Ce povesti interesante cunosti despre Cartierul Armenesc?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Un site web WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: