Oricine ma cunoaste putin mai bine stie ca sunt innebunit dupa mare. Marea ma inspaimanta si ma fascineaza, imi stimuleaza imaginatia si ma relaxeaza. Marea este o comoara misterioasa, linistita si haotica.

Ca atare, anul trecut pe la sfarsitul verii am dorit neaparat sa stau la mare un timp mai indelungat. Ne-am facut cateva calcule si am ales sa locuim in Constanta de pe 8 septembrie pana pe 8 octombrie. Desi stiam ca mergem la sfarsit de sezon si ca in octombrie nu va mai fi vreme de plaja, am zis ca nu conteaza. Marea e fascinanta in orice luna din an.

Uitandu-ma in urma la pozele de atunci, la poeziile scrise din acele zile, si la jurnalul nostru de calatorie, pot conclude foarte convins ca aceasta a fost cea mai memorabila si cea mai interesanta vacanta a noastra.

Faptul ca zilnic mergeam la plaja, ca zilnic simteam nisipul pe picioare, ca simteam in continuu acel aer de mare, si faptul ca vedeam si stiam ca sunt langa mare, m-a vrajit complet.

Marea Neagra are ceva fermecator si misterios. Emana ceva puternic dar si calm in acelasi timp. Imi da mereu impresia ca ascunde ceva si ca inca avem lucruri de descoperit despre ea.

Am putut cu aceasta ocazie sa vad Constanta prin alti ochii. Am vazut o Constanta interesanta, si cu potential. Am descoperit ca acest oras are multe de oferit si ca are o istorie destul de bogata. Am observat ca investiile exista in acest oras si ca nu este o zona a Romaniei lasata in paragina.

Desigur, exista intotdeauna loc de mai bine. Insa, sincer nu am vrut sa ma uit la ce nu merge si la ce nu e cum ar trebui sa fie. Am vrut sa ma focusez pe imbunatatiri si pe lucrurile care imi plac.

Anul trecut am descoperit ca Dobrogea este o zona superba a Romaniei. Existenta marii, existenta cetatilor antice, existenta diferitelor peisaje cu dealuri si vai, cu un pamant parca mai rosiatic ca in alte zone, cu turbinele eoliene, zonele de campie larga, aerul diferit de alte zone ale Romaniei, lacurile din apropierea marii si Delta Dunarii, fac din aceasta zona un taram cu adevarat frumos.

Vezi mai multe poze pe Instagramul meu: lorin_braticevici

Imi doresc ca potentialul acestei zone sa fie mai bine descoperit si dezvoltat. Imi doresc sa aud si sa citesc despre Dobrogea tot la fel de mult pe cat aud despre Toscana din Italia. Dobrogea are cu ce se mandri iar noi romanii cred ca ar trebui sa stim cum sa ne promovam valorile turistice.

Dobrogea, Constanta si Marea Neagra mi-au ajuns la inima. 1 luna de zile a fost indeajuns sa pot prinde drag de acesta zona. Simt un amestec de dragoste si mânie in acelasi timp. Dragoste pentru frumusete si pentru onoarea de a stii ca Dobrogea e a noastra, iar mânie pentru potentialul care nu se dezvolta atat cat ar trebui.

Am aflat ca in Dobrogea inca mai sunt multe comori de descoperit si inca mai sunt cetati antice de scos la iveala. Iar la cetatile care au fost pana acum descoperite, inca nu s-au terminat sapaturile. Sub pamantul Dobrogei avem probabil oportunitatea sa dezvaluim nenumarate bogatii care ar pune turismul din Romania in top 10 al Europei.

In alta ordine de idei, aceasta a fost cea mai memorabila vacanta a mea datorita bagajului de emotii pe care l-am simtit: mandrie sa am o tara asa bogata, iubire ca sunt roman, onoare ca avem acces la Marea Neagra si ca o portiune din ea este a noastra, speranta ca lucrurile se imbunatatesc, placerea de a sta la mare, si multa inspiratie pe partea de creatie.

Care a fost pentru tine cea mai memorabila vacanta a ta de pana acum?

2 gânduri despre “Cea mai memorabila vacanta de pana acum – 1 luna de zile la Constanta cu plimbari prin Dobrogea

  1. Eu sunt din Constanta si inca ma mir de fascinatia oamenilor pt mare. Vezi ce inseamna sa o ai tot timpul langa tine? Oricum, si eu iubesc Dobrogea si cand revin, pentru ca acum sunt in Bucuresti, mi se umple inima de bucurie. Dar ca raspuns la intrebarea finala a ta, sa stii ca de fiecare data cand am plecat undeva, eram asa fericita si atunci era cea mai memorabila vacanta. Mi-e greu sa fac o lista. Dar nu voi uita niciodata taberele de la munte, cand eram copil locurile pe care le-am vizitat apoi. Ultima aventura a fost la Cobadin, la campul de trandafiri. A fost cea mai frumoasa iesire. Si sigur voi zice la fel in continuare. Daca se va putea, Maramures si Delta. ♥️

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s