
A ta Atlantida
Am auzit cu urechile noastre
Legenda Antlantidei marete
Scufundata in secolele ruginii
In adancimile intunecate.
O lume despre care
Oamenii se indoiesc ca a existat
‘Este doar o poveste
O inventie a celor fara carte.’
Si totusi sunetul ei se aude in scoici
Cand le apropii de urechi
Vocea ei cheama in fiecare clipa
Sufletele noastre toate.
Este un necunoscut, desigur,
O intreaga lume noua
Dar acolo caii stiu sa zboare
Cerul este roz din zi in noapte
Si plutesti intr-o permanenta visare.
Credinta este cheia
Care-i deschide portile,
Credinta te face
Sa ii pasesti cararile.
O sirena a zis o data:
‘De vei vrea sa descoperi Atlantida,
Va trebui sa te faci mic cat un copil
Sa crezi si sa nu te indoiesti
Si asa, doar asa, vei putea trai
In a ta Atlantida in fiecare zi’.